Cât de inconfortabil este pentru un adult… dar pentru un copil? Când cineva se poartă urât cu tine și tu stai să înduri pentru că îți este frică sau rușine să-i spui. Ai impresia că, dacă îi spui persoanei respective ce te deranjează, se va supăra, te va respinge, te va da la o parte. În final, tu rămâi cu suferința . Mulți copii trec prin asta. Tocmai de asta, în luna decembrie, discutăm cu copiii de la cursuri (7-9 ani / 13-17 ani) despre cum să comunice unei persoane ce

Din seria ÎNTREBĂRI DE LA PĂRINȚI   O mamă mă întreabă: „Copilul meu este visător, stă în camera lui, nu prea vorbește cu mine – zice că îl deranjez, nu pare să aibă prea multă încredere în el și cere mereu validare. Are 16 ani, este în clasa a X-a. Ce se întâmplă cu el? ”   Uite răspunsul meu: Ceea ce ați descris dvs. mai sus caracterizează exact perioada adolescenței . Știu că este frustrant. Este ca perioada 0–6 luni, când de multe ori copilul plânge și părintele nu știe d

Hai să-ți ofer o listă cu comportamente normale ale adolescenților, în special de pe la 12 ani în sus.  Probabil că ai observat deja că în creșterea unui copil există perioade și perioade: perioada cu degetul în gură, perioada cu tantrumuri, perioada refuzurilor.  Așa este și mai târziu. Uite câteva comportamente normale la adolescență: petrece mai puțin timp cu părinții, stă mai mult închis în camera lui este foarte influențat de ce spun prietenii vrea să fie ca alții,

Eu nu-mi las copilul să deseneze pe pereții casei. Nu vreau; este una dintre limitele mele. Totuși, vorbeam cu niște părinți despre băiatul lor, care tocmai a terminat facultatea. Mi-au spus: „ Noi l-am lăsat pe Robert să deseneze pe toți pereții. Acum asta face în viață. E designer de interior. Dă culoare pereților oamenilor, la propriu. ” Mi s-a părut interesantă povestea. M-a pus pe gânduri. Oare, dacă eu nu-mi las copilul să deseneze pe pereți, îi limitez potențialul ? N

Din seria ÎNTREBĂRI DE LA PĂRINȚI „ Fata mea și-a făcut prieten și se ascunde de mine, ne ignoră pe noi – părinții – și nu mai vrea să meargă la școală. Ce să fac ?” În primul rând, trebuie să vedem ce e normal și ce nu e normal la vârsta adolescenței. Este normal ca ea să vrea să aibă un prieten. Este normal să vrea să împingă limita la statul pe afară. Este normal să se depărteze un pic de dvs. Ce nu este normal este să nu vrea să meargă la școală, nu este normal să vă ign

Din seria ÎNTREBĂRI DE LA PĂRINȚI „ Fata mea e în clasa a IX-a și își urăște liceul. Este foarte revoltată pentru că doamna dirigintă nu o lasă să vină la școală machiată, cu unghiile făcute, cu tricouri de firmă, adică fix ce-și dorește ea. Acum, nu mai vrea să meargă la liceu. Eu, ca mamă, sunt de acord cu fata mea. E doamna dirigintă prea exigentă sau sunt eu prea permisivă? ” Uite care este părerea mea: Din punctul meu de vedere, atunci când intri într-o instituție (școal

Foarte trist pentru copii! Discuție cu „camera ascunsă” între două mame: „ Cred că aceste cursuri sunt spălare pe creier pentru copii! Bani aruncați degeaba. De ce ar trebui copilul meu, de exemplu, să învețe să-și gestioneze eșecurile? Pe vremea noastră nu am mai învățat asta și suntem bine. ” Eu eram pe hol, un pic mai departe, și am auzit discuția din întâmplare. Culmea este că mamele își aduseseră totuși copiii la unul dintre cursurile mele. Nu am putut să vorbesc cu ele

Acum mă adresez mamelor , în special celor de fete. Nu știu dacă te-ai gândit vreodată la asta, dar știai că poți face un mare bine? Și tot ce trebuie să faci este doar să dai un telefon. Eu sunt Răzvan Cojocaru și sprijin adolescenții să-și depășească insecuritățile. Dacă vreodată te gândești să-ți schimbi coafura și să-ți tai părul lung, nu-l arunca la coș. Donează-l ! Susținem campania asociației „ Die Haarspender ”, fondată cu scopul de a crea peruci din păr natural pentr

Asta e chiar o problemă . Îți duci copilul la o activitate, iar după o lună zice că nu mai vrea să meargă. La început pare frumos, dar când vine greul … se dă bătut. Mulți părinți mi-au spus asta. De fapt, acest fenomen ține de o mentalitate . Copilul consideră că, dacă nu-i iese bine din prima, înseamnă că acea activitate nu e pentru el. Problema nu e cu sportul. Problema este că acest tipar de gândire va apărea și mai târziu, în viața de zi cu zi, la facultate, la joburi,

O doamnă profesoară îmi spune: „ Am adus la seminarul dvs. despre „Cum să înveți mai repede informația pe termen lung” patru copii de vârste și temperamente diferite . După o oră și jumătate, toți au ieșit încântați și mi-au spus să le dau ceva de învățat ca să testeze tehnicile. Nu mi-a venit să cred! Felicitări pentru felul în care vă conectați cu adolescenții! ” Mă bucură foarte mult aceste reacții ale unora dintre copii. Ei înțeleg că, cu cât știi mai multe informații ș

O mamă de adolescent ne spune: „ Ce-i trebuie copilului meu să știe despre eșecuri ? Voi doar spălați copiii pe creier și luați bani! ” Eu sunt Răzvan Cojocaru și împreună cu colegii mei sprijinim copiii și adolescenții să-și depășească insecuritățile. Printre sutele de adolescenți cu care mă întâlnesc în fiecare lună, am întâlnit doi copii de 17 ani: Marius și Andrei. Amândoi se despărțiseră de prietenele lor. Trecuseră câteva luni de la acel moment. Am stat de vorbă cu f

Sistemul școlar din România antrenează foarte bine inteligența rațională a unui copil, dar rămâne repetent la capitolul inteligență emoțională.   Eu sunt Răzvan Cojocaru și sprijin adolescenții să-și depășească insecuritățile.   Lucrul acesta îl observ mereu la întâlnirile pe care le am cu ei.   Miile de exerciții la matematică și orele interminabile de teme au un rezultat: copii cu o cultură generală ridicată.   Dar în același timp creează copii care nu ridică privirea din

La sfârșitul unui curs de comunicare pe care l-am finalizat, a trebuit să dăm un test pentru a primi diploma.   Eu eram cel mai tânăr de acolo, aveam cam 26 de ani. Majoritatea colegilor mei trecuseră de 40. Și am rămas uimit de comportamentul lor...   Eu sunt Răzvan Cojocaru și sprijin adolescenții să-și depășească insecuritățile.   Nu mi-a venit să cred că, atunci când au auzit cuvântul test , au înghețat.   Au început să se plângă, să se vaite, să întrebe cât de greu est

De când eram mic, mama m-a învățat să nu râd de persoanele diferite : în scaun cu rotile, fără un membru, fără păr.   Cred că a fost o lecție importantă de conștientizare, pe care am primit-o la 5 ani.   Eu sunt Răzvan Cojocaru și sprijin copiii ajunși la vârsta adolescenței să-și depășească insecuritățile.   Mi-a rămas în minte acea lecție de atunci.   Noi, cei care suntem bine, nu putem ști prin ce trece un om bolnav .   Dar putem să ajutăm, fiecare, cât poate.   Empatia e

De multe ori vrem ca copilul să fie ca noi: să gândească ca noi, să fie sociabil ca noi, să rezolve provocăril e din viață ca noi. Dar...

Din seria ÎNTREBĂRI DE LA PĂRINȚI Un părinte de adolescent m-a întrebat: „ Referitor la bani: Darius vrea bani pe care să îi gestioneze...

Cei care au trecut printr-un examen știu asta! Să faci totul bine la un test sau examen și să greșești din neatenție . Un cuvânt, o cifră...

Am făcut un calcul cu unul dintre cursanții mei liceeni și se pare că, în funcție de profilul de la liceu, un elev care dă Examenul de...

Din seria ÎNTREBĂRI DE LA PĂRINȚI O mamă care are un băiat adolescent mă întreabă: „ Legat de zona distracțiilor , festivalurilor… Marius...

Din seria ÎNTREBĂRI DE LA PĂRINȚI „ Mă adresez dumneavoastră cu dorința sinceră de a primi îndrumare în legătură cu felul în care aș...