În ultima lună înainte de examene, nu văd lipsă de informație. Văd tensiune.

Părinți care devin mai atenți decât de obicei, copii care încep să învețe cu un nod în stomac și o casă în care „hai să nu pierdem timpul” devine, fără să ne dăm seama, fundalul zilnic.

Eu sunt Răzvan Cojocaru și, împreună cu colegii mei, sprijinim copiii și adolescenții să își depășească insecuritățile.

Și îți spun direct, în ultima lună nu mai crești nivelul copilului. Îl poți doar destabiliza sau îl poți stabiliza.

În ultima lună nu mai contează cât mai adaugi, ci cât de bine mai poate copilul accesa ce știe deja.

Aici apare diferența pe care mulți părinți o interpretează greșit. Se adaugă încă o meditație, încă o lecție, încă o oră de studiu. Dar de multe ori problema nu este lipsa de informație, ci stresul care blochează accesul la ea.

Un copil nu pierde ce a învățat, dar poate intra la examen într-o stare în care nu mai ajunge la ce știe.

Și se vede foarte clar în rezultate. Un copil stabil gândește în examen, pe când, un copil tensionat încearcă să nu greșească.

În ultima perioadă, nu ajută să împingi mai tare, ci să stabilizezi:

– somnul

– ritmul zilnic

– pauzele reale

– nivelul de presiune din casă

– modul în care se vorbește despre examen

Pentru că performanța nu se pierde din lipsă de pregătire, ci se blochează din prea multă tensiune acumulată.

Un copil care merge la examen cu mintea limpede va folosi mult mai bine ce știe decât unul care învață în panică până în ultima zi.

Întrebare pentru tine, ca părinte: în perioada asta, copilul tău are nevoie de încă un efort sau de mai mult echilibru în jurul lui?

Răspunde-mi cu „EFORT” sau „ECHILIBRU” în comentarii.