Teama că nu va reuși… cum o gestionezi ca părinte?

Eu sunt Răzvan Cojocaru și, împreună cu echipa mea, sprijinim copiii între 8 și 17 ani să-și depășească insecuritățile și să capete mai multă încredere în ei.

Există o frică pe care o întâlnesc aproape zilnic în lucrul cu copiii. Nu frica de întuneric, nu frica de a vorbi în fața clasei, ci frica de a nu fi suficient de buni.

Poate ai observat și tu:

– copilul care spune „nu pot” înainte să încerce,

– copilul care renunță imediat când ceva devine dificil,

– copilul care evită concursuri, provocări sau situații noi pentru că îi este teamă să nu greșească.

Și adevărul este că, de multe ori, acești copii nu au lipsă de potențial, ci au doar prea multă teamă că vor dezamăgi.

Unii copii cresc cu ideea că valoarea lor depinde de rezultate de note, de comparații, de cât de repede reușesc, de cât de perfecți par în ochii celorlalți.

Iar când apare posibilitatea unui eșec, pentru ei nu mai este doar o experiență, devine o amenințare.

Așa apar:

- anxietatea înainte de teste

- blocajele

- evitarea

- scuzele

- perfecționismul

- renunțarea înainte să înceapă.

În schimb, există și copii care învață ceva extrem de valoros: că pot greși fără să fie mai puțin valoroși, că eșecul nu îi definește, că pot încerca din nou.

Iar diferența dintre aceste două tipuri de reacții vine foarte des din mediul în care cresc și din mesajele pe care le primesc constant.

Pentru că un copil capătă curaj atunci când simte: „Chiar dacă nu îmi iese perfect, sunt în continuare acceptat și susținut.”

Și acum sunt curios: Cum reacționează copilul tău atunci când simte că s-ar putea să nu reușească?

– Încearcă și merge mai departe chiar dacă greșește?

sau

– Evită, se blochează sau renunță înainte să încerce?